Raportul Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

20-22 iunie 2012, Bucureşti

În zilele de 20-22 iunie 2012 a avut loc, în noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, sesiunea anuală de lucru a Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR. Activitatea celor două subsecţiuni (Catalogare şi Indexare) a fost consacrată continuării lucrului la cele două ghiduri naţionale, de catalogare şi de indexare (LIVES-Ro).

La lucrările secţiunii au participat reprezentanţi ai: Bibliotecii Naţionale a României, Bibliotecii Academiei Bucureşti, Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti, Bibliotecii Politehnice Bucureşti, Bibliotecii Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti, Bibliotecii Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” din Galaţi, Bibliotecii Judeţene din Constanţa, Bibliotecii Judeţene din Târgovişte, Bibliotecii Judeţene „I.H. Rădulescu” Dâmboviţa (lista în Anexă).

După deschiderea comună a lucrărilor sesiunii şi urările de bun venit ale doamnei Elena Târziman, director al Bibliotecii Naţionale a României, participanţii au fost invitaţi de către gazde să facă un tur al bibliotecii, unde au vizitat, între altele, sala de lectură pentru copii, ludoteca, sala de drept, sala de presă, sala de referinţe, spaţiile multifuncţionale, expoziţiile.

Pe parcursul celor trei zile, subsecţiunile şi-au desfăşurat lucrările în două locaţii diferite: grupul de lucru de la Catalogare în Sala de conferinţe de la parter, iar grupul de lucru de la Indexare în Sala de Referinţe a bibliotecii.

Prezent în prima parte a lucrărilor secţiunii, preşedintele ABR, prof.univ.dr. Mircea Regneală a reiterat necesitatea apariţiei cât mai rapide a unor ghiduri naţionale, extrem de utile în bibliotecile din România, subliniind că asociaţia va susţine financiar, în măsura posibilităţilor, apariţia acestor lucrări.

Subsecţiunea Catalogare

I. Prima parte a sesiunii de lucru a debutat cu punerea în discuţie şi soluţionarea unor probleme întâlnite de catalogatori în activitatea lor specifică:

► Statutul publicaţiilor OSIM

Soluţie:

Publicaţiile OSIM îşi găsesc un anumit loc în sălile de lectură, cunoscut de către utilizatori, şi vor fi înregistrate în baza de date doar dacă au număr ISBN şi provin din Depozit Legal.

► Cum se procedează dacă pe resurse nu apare titlul colecţiei/seriei, dar pe verso-ul foii de titlu sau pe foaia liminară este trecut coordonatorul/îngrijitorul colecţiei, pe cotor sau în altă parte a resursei apare un număr ori un simbol care indică o colecţie?

Soluţie:

După ce titlul colecţiei a fost identificat, pe site-ul editurii sau în alte surse, acesta se va înregistra în câmpul corespunzător, însoţit de datele aferente, specificând într-o notă sursa.

► Cum se procedează dacă două sau mai multe resurse diferite au atribuit acelaşi ISBN, iar sistemul în care se lucrează atenţionează asupra faptului că acel număr mai există în baza de date, nepermiţând dublarea?

Soluţie:

Se recomandă înregistrarea “forţată” a numărului la ambele resurse, chiar dacă acţiunea de căutare la numărul ISBN se va finaliza cu afişarea a două resurse. Prin folosirea subcâmpului $z al câmpului 010 (ceea ce presupune număr eronat), resursa respectivă nu va mai putea fi regăsită la nr. ISBN!

► Cum se procedează când o resursă multivolum/multiparte are un număr ISBN la primul volum şi numere ISSN la volumele următoare?

Soluţie:

Într-o descriere globală se vor înregistra acele numere, calificându-le cu nr. volum/parte, iar într-o înregistrare pe niveluri, în înregistrarea fiecărui volum/parte va fi înregistrat ISBN-ul/ISSN-ul corespunzător, asigurându-ne, astfel, că fiecare ISBN/ISSN este regăsibil.

► Cum se procedează dacă numărul ediţiei unei resurse nu este specificat în sursele de informaţie specifice ediţiei, ci doar în descrierea CIP?

Soluţie:

Dacă nu există informaţii privind ediţia resursei descrise, se pot consulta alte baze de date, site-ul editurii sau se pot compara diversele ediţii existente ale resursei. De asemenea, un răspuns am putea avea prin consultarea colegilor de la CIP/BN, dacă, într-adevăr, CIP-ul a fost realizat de BN, care ar putea clarifica situaţia; dacă CIP-ul nu a fost realizat de BN, nu se poate conta pe informaţia din CIP.

►Cum se procedează dacă pe copertă şi/sau pe pagina de titlu ale unei culegeri din mai mulţi autori apare specificat, pe poziţia unde, de obicei, este autorul, numele unui coordonator sau editor, evidenţiat sau nu, fără a fi însoţit de rolul pe care îl are în legătură cu această resursă?

Soluţie:

În înregistrarea bibliografică se va adăuga, în paranteze pătrate, rolul acelei persoane, iar atunci când se va indexa acel nume se va codifica ca o responsabilitate secundară.

II. Printre cele stabilite la sesiunea de lucru din iunie 2011, a fost planificată o prezentare a FRBR-ului pentru a ne reaminti vocabularul specific. În acest sens, Olga Beşchea (Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi) a expus succint entităţile şi relaţiile celor trei grupe ale modelului FRBR, o prezentare de FRBR-izare a UNIMARC-ului (prin crearea de noi câmpuri pentru identificarea punctelor de acces – Titlu, Creator, Subiect – la nivelul Lucrărilor şi Expresiilor)

          În continuare, Constanţa Dumitrăşconiu, coordonatoarea Ghidului naţional de catalogare, a prezentat o paralelă între formele de conţinut ISBD şi tipurile de conţinut RDA. S-a putut observa că ISBD-ul este bază pentru descrierile bibliografice în aproape toate codurile moderne de catalogare. Terminologia zonelor (de la zona 0 la zona 8) şi subzonelor ISBD se regăseşte, în mare parte neschimbată, în cea a secţiunilor corespondente din RDA.

          În prima parte a zilei următoare, Coca Stanciu (Biblioteca Politehnică Bucureşti) şi Luminiţa Berechet (Biblioteca Academiei Române Bucureşti) au prezentat exemple de resurse electronice descrise bibliografic în cele două formate MARC (UNIMARC şi MARC21), analizând corespondenţa câmpurilor

          Conform planificării, Constanţa Dumitrăşconiu a prezentat o listă cu termenii utilizaţi pentru marcarea funcţiilor responsabilităţilor şi codurile aferente din Anexa C a RDA. Acest document a fost analizat în ultimele două zile ale întâlnirii de lucru.

În final s-a stabilit:

ü  continuarea activităţii pentru realizarea chestionarului (trimis bibliotecilor din ţară) care va evidenţia sistemele şi formatele utilizate în bibliotecile din România (resp. Mihaela Dragu, BAR Bucureşti);

ü  finalizarea listei cu termenii utilizaţi pentru marcarea funcţiilor responsabilităţilor (termen: 1 noiembrie 2012, resp. Constanţa Dumitrăşconiu);

ü  continuarea activitatăţii de selectare a exemplelor de înregistrări bibliografice în cele două formate mai cunoscute (UNIMARC şi MARC21) şi pe suporturi diferite;

ü  finalizarea documentului referitor la descrierea lucrărilor publicate în mai multe volume, părţi, fascicule (resp. Mihaela Cristea, Timişoara);

ü  continuarea stabilirii corespondenţei  UNIMARC-MARC21, cu exemple pe tipuri de resurse, pe câmpuri şi subcâmpuri;

În vederea elaborării unui Ghid de catalogare în conformitate cu RDA, unele dintre

capitolele/subcapitolele RDA au fost repartizate persoanelor care s-au oferit:

ü  identificarea titlurilor manifestărilor (cap.2.3 RDA) (resp. BAR);

ü  descrierea suporturilor (cap.3 RDA) (resp. BJ „V.A.Urechia” Galaţi);

ü  titlurile preferate ale lucrării (cap.6.2 RDA) (resp. Aurelia Mircescu, BNR);

ü  identificarea persoanei (cap.9 RDA) (resp. Olga Beşchea, BCU „Mihai Eminescu”Iaşi)

Subsecţiunea Indexare

            Lucrările subsecţiunii Indexare au fost consacrate, ca de fiecare dată din 2008 încoace, activităţii efective de adaptare şi realizare a Ghidului LIVES-Ro. Trebuie menţionat că a fost prima întâlnire a grupului de lucru LIVES-Ro în 2012, întâlnirea anterioară având loc în perioada 2-4 noiembrie 2011 (trei sesiuni de lucru în 2011).

            Exceptând prezenţa mult mai numeroasă, de această dată, a colegilor din Biblioteca Naţională, componenţa grupului de lucru a fost, în linii mari, cea consacrată, cu reprezentanţi ai Bibliotecilor Centrale Universitare din Iaşi şi Bucureşti, Bibliotecii Academiei Bucureşti şi Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi.

            Înainte de a intra în tema propriu-zisă a întâlnirii – continuarea validării subdiviziunilor de subiect din lista de subdiviziuni de utilizare generală din Ghidul LIVES-Ro, s-au adus în discuţie două subiecte: lista de subdiviziuni de formă de utilizare generală a Ghidului LIVES-Ro, publicată pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României în luna martie a acestui an şi modul în care se indexează în acest moment în bibliotecile din România. S-a constatat astfel că există:

ü      biblioteci în care indexarea lipseşte cu desăvârşire, decizie motivată de dorinţa de a iniţia această activitate doar în momentul apariţiei unei liste autorizate (eventual la nivel naţional) de descriptori de subiect, în scopul evitării indexării libere şi a pierderii controlului asupra cuvintelor cheie;

ü      biblioteci în care indexarea se reduce la alocarea de indici CZU, cu un nivel diferit de specificitate;

ü      cazul neverosimil în care indexarea se face “partajat”, o persoană alocând descriptori de subiect şi altă persoană alocând indici CZU;

ü      biblioteci în care indexarea şi catalogarea sunt realizare de aceeaşi persoană;

ü      biblioteci unde se face indexare cu descriptori de subiect şi indici CZU, dar se urmăreşte şi un control de autoritate la nivelul subiectului, prin realizarea descrierilor de autoritate pentru subiecte nume comune.

Dincolo de diferenţele fireşti, date de specificul fiecărei biblioteci, se înregistrează deosebiri mari în privinţa exploatării formatelor bibliografice, în parametrizarea şi utilizarea efectivă a câmpurilor şi subcâmpurilor alocate subiectului, de la o exploatare maximală, al cărei scop este de a oferi utilizatorului informaţii cât mai complete, specifice etc., până la utilizarea doar a unui câmp, respectiv subcâmp din totalitatea câmpurilor blocului alocat subiectului.

Aşa cum s-a discutat şi în cadrul lucrărilor Conferinţei Naţionale a ABR de la Sibiu (2011) se impune o cunoaştere cât mai precisă a modului de reprezentare a subiectului în formatul bibliografic în cadrul fiecărei biblioteci.

            Pe parcursul zilelor consacrate întâlnirii, au fost validate 49 de subdiviziuni de subiect de utilizare generală din Ghidul LIVES-Ro. Trebuie reamintit că analiza fiecărei subdiviziuni presupune raportarea concomitentă la surse cu grade de actualizare diferite: lista de subdiviziuni LIVES-Ro (traducere ce urmează ediţia din 2004 a Ghidului RAMEAU), ultima variantă a Ghidului RAMEAU (2010), baza de date BN Opale Plus (cu actualizări uneori diferite de ale ultimei ediţii a Ghidului RAMEAU). Adăugăm, la acestea, necesitatea de adaptare a descriptorilor la specificul cultural românesc, proces ce duce, în multe cazuri, la reconsiderarea vedetelor/subdiviziunilor de subiect, implicit a structurii acestora, aşadar a relaţiilor ierarhice, a legăturilor.

            În cadrul întâlnirii s-a readus în discuţie problema condiţiilor de utilizare a Ghidului LIVES-Ro după finalizarea acestuia, a tezaurului de termeni LIVES-Ro, mai precis poziţia bibliotecilor în raport cu acest proiect: fie intrarea în reţeaua LIVES-Ro, statut ce implică acceptarea unui control de autoritate exercitat de către Biblioteca Naţională, fie utilizarea propriilor liste de autoritate, în cazul în care acestea există.

            Următoarea întâlnire pentru continuarea procesului de validare a listelor de subdiviziuni de utilizare generală din Ghidul LIVES-Ro a fost stabilită pentru luna septembrie, în măsura în care vor exista fonduri pentru deplasare şi cazare.

            Mulţumim tuturor participanţilor la întâlnirea de lucru a Secţiunii Catalogare-Indexare şi sperăm să ne revedem la Galaţi, la Conferinţa Naţională a ABR (29-31 august 2012), pentru a discuta probleme profesionale de actualitate.

            Ne exprimăm încă o dată gratitudinea faţă de colegii din Biblioteca Naţională, care, în ciuda faptului că procesul de mutare în noul sediu nu s-a finalizat, au depus toate eforturile pentru a asigura condiţii optime pentru desfăşurarea acestei întâlniri.

05.07.2012                                    

Olga Beşchea, preşedinte al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

Anca Haţapuc, secretar al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

ANEXĂ

Participanţi la întâlnirea Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR,

Bucureşti, iunie 2012

1. Achiri Monica, BCU „Carol I” Bucureşti

2. Badea Ioana Otilia, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

3. Bararu Mia, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

4. Bălan Dorina, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

5. Berechet Luminiţa, Biblioteca Academiei Române

6. Beşchea Oga, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

7. Bubac Simona, Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Bucureşti

8. Buturugă Mariana, Biblioteca Academiei Române

9. Caranfil Ligia, Biblioteca Academiei Române

10. Căluian Catrina, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

11. Căpăţînă Silvia, Biblioteca Naţională a României

12. Căzănaru Svetlana, Biblioteca Academiei Române

13. Coravu Robert, Romdidac S.A.

14. Corpaci Nicoleta, Biblioteca Naţională a României

15. Dascălu Aurelia, Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Bucureşti

16. Derscanu Adriana, Universitatea Naţională de Apărare

17. Dobre Claudiu, Biblioteca Naţională a României

18. Golban Mihaela, Biblioteca Naţională a României

19. Frâncu Victoria, BCU „Carol I” Bucureşti

20. Hanganu-Stroe Milica, Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Bucureşti

21. Haţapuc Anca, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

22. Hubert Adriana, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

23. Ion Laura, Biblioteca Naţională a României

24. Manolache Mihaela, Biblioteca Naţională a României

25. Meiroşu Georgica, Biblioteca Judeţeană Constanţa

26. Mircescu Aurelia, Biblioteca Naţională a României

27. Mitrofan Gina, Biblioteca Naţională a României

28. Mocanu Monica, UMF Bucureşti

29. Moraru Violeta Elena, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

30. Mureşan Ana, Biblioteca Naţională a României

31. Muşat Rodica, Biblioteca Naţională a României

32. Pârvulescu Liliana, Universitatea Naţională de Apărare

33. Pintelie Roxana, Biblioteca Naţională a României

34. Popescu Irina Dana, Biblioteca Judeţeană Constanţa

35. Radu Mariana, Biblioteca Naţională a României

36. Răducan Doina, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

37. Răducu Maria, Biblioteca Naţională a României

38. Răducu Marin, Biblioteca Naţională a României

39. Roşu Ramona, Biblioteca Naţională a României

40. Spînu Loredana, Biblioteca „I. H. Rădulescu”, Dâmboviţa

41. Stancu Georgeta, Biblioteca Universităţii Politehnice Bucureşti

42. Stumbea Camelia, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

43. Şuşmea Liliana, Biblioteca Naţională a României

44. Vazzolla Mihaela, Biblioteca Naţională a României

45. Vulcu Olimpia, Biblioteca Naţională a României

Pentru o bună organizare sunt necesare date complete cu privire la perioada de cazare, opţiunile pentru servirea mesei şi participarea la activităţile conexe, precum şi precizări privind participarea cu lucrări pe secţiuni (sunt multe situaţii în care la înscriere nu s-au precizat aceste date).
In acest scop vă trimitem ataşat un formular, care trebuie completat individual şi care trebuie trimis până la data de 13.07.2012 pe adresa de mail specificată pe formular. Sunt situaţii în care printr-un singur mail s-au înscris mai multe persoane. Pentru o bună evidenţă, vă rugăm să completaţi datele individual. 
Precizăm că înscrierea dv. anterioară rămâne valabilă, pe locurile care v-au fost comunicate deja. Datele solicitate acum au scop organizatoric (privind mijloacele de transport necesare, porţii măncare, etc.). Vom încerca să rezolvăm favorabil şi modificările apărute în ultimul moment.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi pentru interesul acordat.

Bibliotecar,
Ligia Pislaru

A XXIII-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România

Biblioteca Judeţeană “V.A. Urechia” din Galaţi

Biblioteca – tradiţie şi inovare

29-31 august 2012

                             FORMULAR DE ÎNSCRIERE

NUME: …....................................................................................................................................................................

PRENUME: …...........................................................................................................................................................

INSTITUŢIE: ….......................................................................................................................................................

TEL.: ….............................................................................. FAX: ….........................................................................

E-MAIL: …........................................................................

Data sosirii: …...................................................................

Data plecării: …................................................................

Doresc să servesc masa la cantină:

a)      prânz în data de 29 august 2012 (15 lei/pers.): DA / NU

b)      cina în data de 29 august 2012 (8 lei/pers.): DA / NU

c)      prânz în data de 30 august 2012 (15 lei/pers.): DA / NU

Doresc să particip la vizita documentară din data de 31 august 2012: DA / NU                                                      

Doresc să particip cu lucrarea având titlul:  …...........................................................................................

 …....................................................................................................................................................................................

Secţiunea:  …..............................................................................................................................................................                                                                                                                      

Formularul de înscriere va fi trimis până la data de 13.07.2012, la adresa: ligia.pislaru@ugal.ro

Asociaţia Bibliotecarilor din România Romanian Library Association

Proces verbal

Încheiat astăzi,  14 iunie 2012, cu ocazia desfăşurării întâlnirii profesionale a  Asociației Bibliotecarilor din România, din cadrul Secțiunii Periodice, în prezenţa următoarelor persoane:

	Nume şi Prenume	Biblioteca
1	Cornelia Stănică	Biblioteca Camerei Deputaţilor
2	Danciu Adriana Simona	Universitatea "C. Brâncuşi" Târgu Jiu
3	Moraru Violeta Elena	Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia" Galaţi
4	Dragne Carmen	Biblioteca Naţională a României
5	Iordache Dinu Anca	Biblioteca Naţională a României
6	Modan Luminiţa	Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din Bucureşti
7	Adriana Toma	Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din Bucureşti
8	Ciobanu Liliana	Biblioteca Universiăţii din Suceava
9	Mircea Regneală	Universitatea din Bucureşti
10	Robert Coravu	Romdidac
11	Rahme Nicoleta	Biblioteca Naţională a României
12	Adriana Borună	Biblioteca Naţională a României
13	Daniş Luminiţa	Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi
14	Stanca Desa	Biblioteca Academiei Române
15	Uşurelu Teodora	Biblioteca Naţională a României
16	Denisa Olberg	Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
17	Predescu Carmen	Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
18	Hubert Adriana	Biblioteca Universităţii de Construcţii din  Bucureşti
19	Dumitrescu Gabriela	Biblioteca Universităţii de Construcţii din  Bucureşti
20	Mihai Constantinescu	Universitatea din Bucureşti
21	Vasile Gabriela	Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
22	Apostoleanu Corina	Biblioteca Judeţeană din Constanţa
23	Gabriela Jurubiţă	Univesitatea din Bucureşti

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” şi se desfăşoară la sediul Asociaţiei Bibliotecarilor din România, aflat în cadrul Bibliotecii Naţionale a României. La întâlnire participă 23 de persoane. Tema întâlnirii profesionale este „Factorul de impact, criteriu de evaluare al revistelor”

Doamna Liminița Daniș deschide lucrările secțiunii și anunță ordinea de zi:

Ø      Factorul de impact, criteriu de evaluare al revistelor

Ø      Prezentarea lucrării din cadrul secțiunii;

Ø      Adaptarea la noul ISBD;

Ø      Discuții libere.

Gabriela Jurubiță (filiala București) de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, Departamentul Ştiinţele Comunicării, Colectivul Științele Informării și Documentării, prezintă lucrarea „Valoarea factorului de impact ISI pentru biblioteci”. 

Pornind de la definirea factorului de impact  ISI, Gabriela Jurubiţă prezintă importanţa indexării revistelor in baza de date Thomson Scientific (ISI) şi obţinerea unui factor de impact.  Bibliotecile universitare şi cele specializate primesc foarte multe solicitări pentru consultarea revistelor ştiinţifice indexate ISI. În mediul ştiinţific internaţional dar şi românesc, cadrele didactice universitare şi cercetătorii sunt evaluaţi în funcţie de numărul de articole publicate în reviste cu factor de impact. Atât învăţământul superior, cât şi cercetarea ştiinţifică se bazează pe biblioteci pentru activitatea de informare şi documentare. Cercetătorii şi cadrele didactice se aşteaptă să primească informaţii despre reviste şi baze de date ştiinţifice de la biblioteca instituţiei (specializată sau universitară).

Timpul necesar pentru obţinerea unui factor de impact pentru o revistă indexată ISI Thomson este de minim doi ani, iar pentru calcularea factorului de impact ISI se raportează numărul de citări obţinute în ultimii doi ani la numărul de articole publicate în ultimii doi ani.

Deşi folosită la nivel internaţional de către agenţii guvernamentale şi universităţi, evaluarea cu ajutorul factorului de impact ISI a fost adesea contestată.  Pentru o parte dintre problemele ridicate de redactori şi autori, Thomson Reuters a dezvoltat şi implementat o serie de indicatori bibliometrici pe platforma Journal Citation Reports. Bibliotecarii trebuie să cunoască aceşti indicatori bibliometrici pentru a-şi putea ghida utilizatorii, pentru a putea analiza oportunitatea achiziţiei unor titluri de publicaţii seriale ştiinţifice sau pentru a înțelege cât de rapid revistele unui domeniu devin obsolescente.

Specialiştii domeniilor mai puţin dinamice consideră perioada de doi ani a fi insuficientă pentru calcularea factorului de impact. O alternativă oferită de Thomson Reuters pentru factorul de impact clasic este indicatorul bibliometric 5 years impact factor (factorul de impact pe 5 ani).  În România se aplică factorul de impact calculat pentru o perioadă de 2 ani, însă pentru domeniile umaniste se recomandă 5 years impact factor.

Cercetătorii şi editorii revistelor din domeniile foarte dinamice, care obţin rapid un număr mare de citări au contestat relevanţa factorului de impact din cauza perioadei îndelungate de timp necesară pentru calcularea factorului de impact. Indicatorul bibliometric propus de editorii Thomson Reuters pentru domeniile foarte dinamice este  „Immediacy index” (indexul rapid)

Utilizarea unei singure măsuri pentru a evalua domenii diferite este o imensă greșeală: ceea ce este foarte potrivit pentru un domeniu, pentru alt domeniu poate fi chiar inadecvat. O primă soluţie a Thomson Reuters a fost separarea științele exacte de științele sociale prin crearea a două ediții distincte ale Journal Citation Reports.

Thomson Reuters, pe lângă recomandările de interpretare ale factorului de impact, doar în raport cu revistele indexate în același domeniu, pune la dispoziție în Journal Citation Raports o serie de indicatori agregaţi, care să poată oferi o perspectivă asupra caracteristicilor domeniului. Pentru evaluarea unui domeniu, indicatorii recomandați sunt:  aggregate impact factor, median impact factor și aggregate immediacy index.

În analiza individuală a revistelor indexate ISI, Journal Citation Reports pune la dispoziție o serie de date statistice și alți indicatori bibliometrici care vin să completeze semnificațiile factorului de impact: citările obţinute, cu evidenţierea autocitărilor, indicatorul bibliometric Cited Half-Life, Citing Half-Lif şi rangul în categorie.

Bibliotecile universitare și specializate îşi pot planifica achiziţiile de publicaţii periodice îndreptându-și achizițiile de periodice către revistele cu un factor de impact. Pentru procesul de deselecție poate evalua colecția de periodice indexate ISI cu ajutorul indicatorilor bibliometrici cited half-life și citing half life pentru a afla perioada în care acestea devin obsolescente. Bibliotecile, în care anumite reviste indexate ISI sunt foarte solicitate și au posibilitatea de a-și dezvolta colecția cu noi titluri de publicații seriale, pot apela tot la Journal Citation Reports pentru a găsi revistele aflate în relație cu cele foarte solicitate.

Doamna Luminiţa Daniş deschide noul punct pe ordinea de zi, cel referitor la catalogare şi adapatarea noului ISBD. Doamna Daniş solicită un demers legat de împrumutul interbibliotecar pentru seriale, nu doar pentru cărţi. Acest lucru se impune atât pentru un articol dintr-un serial, cât şi pentru un fascicul în întregime în vederea completării colecţiilor împrumutate. Domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală propune încheierea de acorduri reciproce între parteneri în vederea soluţionării acestei probleme.

Revistele sunt foarte scumpe , dar şi restaurarea lor este costisitoare. Doamna Luminiţa Daniş aminteşte de deficienţa de personal, de faptul că au fost transferaţi bibliotecari din prelucrare la serviciul de comunicarea colecţiilor şi referinţe. De asemenea, reprezentanta Bibliotecii Academiei Române, doamna Stanca Desa, punctează lipsa fondurilor pentru achiziţia de periodice.

Problema digitizării este acută deoarece s-a realizat prin proiecte locale, nu la nivel naţional, după cum afirmă doamna Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană din Constanţa.

Domnul Robert Coravu consideră că cele două probleme ale întâlnirii de astăzi se rezumă la digitizare şi la acreditarea Bibliotecii Naţionale pentru a se ocupa de această problemă. Totodată, consideră că trebuie sesizat M.E.C.T.S. de către ABR în legătură cu sistarea  accesului la unele baze de date ştiinţifice, ca urmare a încheierii proiectului ANELIS pe data de 22 aprilie 2012. Domnul Coravu, reprezentant Romdidac, spune că vendorii nu au primit banii pentru furnizarea serviciilor de baze de date pentru cele patru luni din 2012, dar li s-a cerut să nu întrerupă accesul utilizatorilor ANELIS la acestea.

ANELIS Plus este un consorţiu de biblioteci universitare, universităţi şi institute de cercetare, care reuneşte 78 de membri, care se  doreşte a fi continuatoarea proiectului ANELIS. În acest moment ANELIS Plus stagnează. Domnul prof. Regneală crede că solicitările din partea rectorilor către M.E.C.T.S. în legătură cu accesul la bazele de date ar avea succes. În proiectul ANELIS Plus, CNCS va contribui cu 80% din sumă, iar bibliotecile universitare, universităţile şi institutele de cercetare vor contribui cu 20 % din suma totală.

Încet-încet s-au format deprinderile de utilizare a bazelor de date, iar lipsa accesului din acest moment este primită negativ de utilizatorii bibliotecilor şi de comunitatea ştiinţifică în mod special.

Doamna Daniş atrage atenţia asupra următoarei situaţii: sunt seriale care au şi ISSN şi ISBN şi întreabă cine poate prelucra o astfel de publicaţie. Doamna Uşurelu de la Biblioteca Naţională a României spune că ISBN-ul are o valoare mai mare decât ISSN-ul. În evaluarea cercetătorilor şi cadrelor didactice, contribuţia unui autor la o publicaţie care are ISBN  primeşte un punctaj mai mare decât o contribuţie cu un articol într-o publicaţie cu ISSN. Volumele cu titlu constant sunt seriale, adică lucrările conferinţelor deşi pentru fiecare volum pot primi şi un ISBN, pe lângă ISSN-ul atribuit seriei.

Doamna Violeta Elena Moraru de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi întreabă cum se inventariază publicaţiile seriale online şi cum se poate realiza inventarierea acestora sau cum se poate stoca informaţia. Există pe piaţa românească mai multe situaţii în care editorii revistelor au sistat apariţiile pe hârtie şi le-au înlocuit cu ediţii electronice. Înmulţirea publicaţiilor seriale electronice şi numărul ridicat de seriale care au migrat în mediul electronic creşte nevoia înfiinţării depozitului legal electronic şi ar reprezenta o soluţie pentru multe dintre problemele apărute în acest context. Domnul Coravu precizează faptul că accesul la o revistă electronică este considerat un serviciu pentru care se percepe un TVA în cuantum de 24%.

Doamna Violeta Moraru întreabă cum se prelucrează ediţiile locale ale ziarelor; de exemplu ziarul „Adevărul” are un singur ISSN şi pagini diferite pentru fiecare judeţ al ţării.

Descrierea resurselor electronice se face conform ISBD (CR), eventual tot în cadrul Serviciului Periodice al fiecărei biblioteci. Pe site-ul IFLA se regăseşte varianta tradusă în limba română a ISBD (CR).

Doamna Corina Apostoleanu semnalează problema multor ziare care au migrat în mediul electronic online si care nu şi-au păstrat structura elementară a unui serial: nu au nici o numerotaţie, nu mai au ISSN, articolele nu sunt semnate, nu au nici o periodicitate anunţată şi nici arhivă. Cele mai multe ziare locale din Constanţa sunt în această situaţie, iar bibliotecile judeţene au nevoie să indexeze informaţiile conţinute în aceste ziare deoarece sunt foarte solicitate de către utilizatorii bibliotecii. Doamna Nicoleta Rahme de la Biblioteca Naţională României aminteşte că arhivarea web nu este foarte dezvoltată nici la nivel internaţional. Legislaţia privitoare la statistică trebuie adusă la zi şi din acest punct de vedere.

Întocmit de Luminiţa Modan,

membru permanent al Secțiunii Periodice al ABR.