Asociaţia Bibliotecarilor
din România
Romanian Library Association
|
Proces verbal
Încheiat astăzi,
14 iunie 2012, cu ocazia desfăşurării întâlnirii profesionale a Asociației Bibliotecarilor din România, din
cadrul Secțiunii Periodice, în prezenţa următoarelor persoane:
Nume şi Prenume
|
Biblioteca
|
|
1
|
Cornelia Stănică
|
Biblioteca Camerei
Deputaţilor
|
2
|
Danciu Adriana Simona
|
Universitatea "C.
Brâncuşi" Târgu Jiu
|
3
|
Moraru Violeta Elena
|
Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia" Galaţi
|
4
|
Dragne Carmen
|
Biblioteca Naţională a
României
|
5
|
Iordache Dinu Anca
|
Biblioteca Naţională a
României
|
6
|
Modan Luminiţa
|
Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din Bucureşti
|
7
|
Adriana Toma
|
Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din Bucureşti
|
8
|
Ciobanu Liliana
|
Biblioteca Universiăţii
din Suceava
|
9
|
Mircea Regneală
|
Universitatea din
Bucureşti
|
10
|
Robert Coravu
|
Romdidac
|
11
|
Rahme Nicoleta
|
Biblioteca Naţională a
României
|
12
|
Adriana Borună
|
Biblioteca Naţională a
României
|
13
|
Daniş Luminiţa
|
Biblioteca Centrală
Universitară „Mihai Eminescu” din
|
14
|
Stanca Desa
|
Biblioteca Academiei
Române
|
15
|
Uşurelu Teodora
|
Biblioteca Naţională a
României
|
16
|
Denisa Olberg
|
Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
|
17
|
Predescu Carmen
|
Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
|
18
|
Hubert Adriana
|
Biblioteca
Universităţii de Construcţii din
Bucureşti
|
19
|
Dumitrescu Gabriela
|
Biblioteca
Universităţii de Construcţii din
Bucureşti
|
20
|
Mihai Constantinescu
|
Universitatea din
Bucureşti
|
21
|
Vasile Gabriela
|
Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
|
22
|
Apostoleanu Corina
|
Biblioteca Judeţeană
din
|
23
|
Gabriela Jurubiţă
|
Univesitatea din
Bucureşti
|
Ședința este condusă de doamna
Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
Eminescu” şi se desfăşoară la sediul Asociaţiei Bibliotecarilor din România,
aflat în cadrul Bibliotecii Naţionale a României. La întâlnire participă 23 de
persoane. Tema întâlnirii profesionale este „Factorul de impact, criteriu de
evaluare al revistelor”
Doamna Liminița Daniș deschide
lucrările secțiunii și anunță ordinea de zi:
Ø
Factorul de impact, criteriu de
evaluare al revistelor
Ø
Prezentarea lucrării din cadrul
secțiunii;
Ø
Adaptarea la noul ISBD;
Ø
Discuții libere.
Gabriela Jurubiță (filiala București)
de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, Departamentul
Ştiinţele Comunicării, Colectivul Științele Informării și Documentării,
prezintă lucrarea „Valoarea factorului de impact ISI pentru biblioteci”.
Pornind de la definirea factorului de impact ISI, Gabriela Jurubiţă prezintă importanţa
indexării revistelor in baza de date Thomson
Scientific (ISI) şi obţinerea unui factor de impact. Bibliotecile
universitare şi cele specializate primesc foarte multe solicitări pentru
consultarea revistelor ştiinţifice indexate ISI. În mediul ştiinţific
internaţional dar şi românesc, cadrele didactice universitare şi cercetătorii
sunt evaluaţi în funcţie de numărul de articole publicate în reviste cu factor
de impact. Atât învăţământul superior, cât şi cercetarea ştiinţifică se bazează
pe biblioteci pentru activitatea de informare şi documentare. Cercetătorii şi
cadrele didactice se aşteaptă să primească informaţii despre reviste şi baze de
date ştiinţifice de la biblioteca instituţiei (specializată sau universitară).
Timpul necesar pentru
obţinerea unui factor de impact pentru o revistă indexată ISI Thomson este de minim doi ani, iar pentru calcularea factorului
de impact ISI se raportează numărul de citări obţinute în ultimii doi ani la
numărul de articole publicate în ultimii doi ani.
Deşi folosită la nivel
internaţional de către agenţii guvernamentale şi universităţi, evaluarea cu
ajutorul factorului de impact ISI a fost adesea contestată. Pentru o parte dintre problemele ridicate de
redactori şi autori, Thomson Reuters
a dezvoltat şi implementat o serie de indicatori bibliometrici pe platforma Journal Citation Reports. Bibliotecarii
trebuie să cunoască aceşti indicatori bibliometrici pentru a-şi putea ghida
utilizatorii, pentru a putea analiza oportunitatea achiziţiei unor titluri de
publicaţii seriale ştiinţifice sau pentru a înțelege cât de rapid revistele
unui domeniu devin obsolescente.
Specialiştii domeniilor mai
puţin dinamice consideră perioada de doi ani a fi insuficientă pentru calcularea
factorului de impact. O alternativă oferită de Thomson Reuters pentru factorul de impact clasic este indicatorul
bibliometric 5 years impact factor
(factorul de impact pe 5 ani). În România se aplică factorul de
impact calculat pentru o perioadă de 2 ani, însă pentru domeniile umaniste se
recomandă 5 years impact factor.
Cercetătorii şi editorii
revistelor din domeniile foarte dinamice, care obţin rapid un număr mare de
citări au contestat relevanţa factorului de impact din cauza perioadei
îndelungate de timp necesară pentru calcularea factorului de impact.
Indicatorul bibliometric propus de editorii Thomson
Reuters pentru domeniile foarte dinamice este „Immediacy index” (indexul rapid)
Utilizarea unei singure
măsuri pentru a evalua domenii diferite este o imensă greșeală: ceea ce este
foarte potrivit pentru un domeniu, pentru alt domeniu poate fi chiar inadecvat.
O primă soluţie a Thomson Reuters a
fost separarea științele exacte de științele sociale prin crearea a două ediții
distincte ale Journal Citation Reports.
Thomson Reuters, pe lângă recomandările de interpretare ale factorului de impact, doar
în raport cu revistele indexate în același domeniu, pune la dispoziție în Journal Citation Raports o serie de
indicatori agregaţi, care să poată oferi o perspectivă asupra caracteristicilor
domeniului. Pentru evaluarea unui domeniu, indicatorii recomandați sunt: aggregate impact factor, median impact factor
și aggregate immediacy index.
În analiza individuală a
revistelor indexate ISI, Journal Citation
Reports pune la dispoziție o serie de date statistice și alți indicatori
bibliometrici care vin să completeze semnificațiile factorului de impact:
citările obţinute, cu evidenţierea autocitărilor, indicatorul bibliometric Cited Half-Life, Citing Half-Lif şi rangul
în categorie.
Bibliotecile
universitare și specializate îşi pot planifica achiziţiile de publicaţii
periodice îndreptându-și achizițiile de periodice către revistele cu un factor
de impact. Pentru procesul de deselecție poate evalua colecția de periodice
indexate ISI cu ajutorul indicatorilor bibliometrici cited half-life și citing
half life pentru a afla perioada în care acestea devin obsolescente.
Bibliotecile, în care anumite reviste indexate ISI sunt foarte solicitate și au
posibilitatea de a-și dezvolta colecția cu noi titluri de publicații seriale,
pot apela tot la Journal Citation Reports
pentru a găsi revistele aflate în relație cu cele foarte solicitate.
Doamna Luminiţa Daniş deschide
noul punct pe ordinea de zi, cel referitor la catalogare şi adapatarea noului
ISBD. Doamna Daniş solicită un demers legat de împrumutul interbibliotecar
pentru seriale, nu doar pentru cărţi. Acest lucru se impune atât pentru un
articol dintr-un serial, cât şi pentru un fascicul în întregime în vederea
completării colecţiilor împrumutate. Domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală
propune încheierea de acorduri reciproce între parteneri în vederea
soluţionării acestei probleme.
Revistele sunt foarte scumpe ,
dar şi restaurarea lor este costisitoare. Doamna Luminiţa Daniş aminteşte de
deficienţa de personal, de faptul că au fost transferaţi bibliotecari din
prelucrare la serviciul de comunicarea colecţiilor şi referinţe. De asemenea,
reprezentanta Bibliotecii Academiei Române, doamna Stanca Desa, punctează lipsa
fondurilor pentru achiziţia de periodice.
Problema digitizării este
acută deoarece s-a realizat prin proiecte locale, nu la nivel naţional, după
cum afirmă doamna Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană din Constanţa.
Domnul Robert Coravu consideră
că cele două probleme ale întâlnirii de astăzi se rezumă la digitizare şi la
acreditarea Bibliotecii Naţionale pentru a se ocupa de această problemă.
Totodată, consideră că trebuie sesizat M.E.C.T.S. de către ABR în legătură cu
sistarea accesului la unele baze de date
ştiinţifice, ca urmare a încheierii proiectului ANELIS pe data de 22 aprilie
2012. Domnul Coravu, reprezentant Romdidac,
spune că vendorii nu au primit banii pentru furnizarea serviciilor de baze de
date pentru cele patru luni din 2012, dar li s-a cerut să nu întrerupă accesul
utilizatorilor ANELIS la acestea.
ANELIS Plus este un consorţiu
de biblioteci universitare, universităţi şi institute de cercetare, care
reuneşte 78 de membri, care se doreşte a
fi continuatoarea proiectului ANELIS. În acest moment ANELIS Plus stagnează.
Domnul prof. Regneală crede că solicitările din partea rectorilor către
M.E.C.T.S. în legătură cu accesul la bazele de date ar avea succes. În
proiectul ANELIS Plus, CNCS va contribui cu 80% din sumă, iar bibliotecile
universitare, universităţile şi institutele de cercetare vor contribui cu 20 %
din suma totală.
Încet-încet s-au format
deprinderile de utilizare a bazelor de date, iar lipsa accesului din acest
moment este primită negativ de utilizatorii bibliotecilor şi de comunitatea
ştiinţifică în mod special.
Doamna Daniş atrage atenţia
asupra următoarei situaţii: sunt seriale care au şi ISSN şi ISBN şi întreabă
cine poate prelucra o astfel de publicaţie. Doamna Uşurelu de la Biblioteca
Naţională a României spune că ISBN-ul are o valoare mai mare decât ISSN-ul. În
evaluarea cercetătorilor şi cadrelor didactice, contribuţia unui autor la o
publicaţie care are ISBN primeşte un
punctaj mai mare decât o contribuţie cu un articol într-o publicaţie cu ISSN.
Volumele cu titlu constant sunt seriale, adică lucrările conferinţelor deşi
pentru fiecare volum pot primi şi un ISBN, pe lângă ISSN-ul atribuit seriei.
Doamna Violeta Elena Moraru de
la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi întreabă cum se inventariază
publicaţiile seriale online şi cum se poate realiza inventarierea acestora sau
cum se poate stoca informaţia. Există pe piaţa românească mai multe situaţii în
care editorii revistelor au sistat apariţiile pe hârtie şi le-au înlocuit cu
ediţii electronice. Înmulţirea publicaţiilor seriale electronice şi numărul
ridicat de seriale care au migrat în mediul electronic creşte nevoia
înfiinţării depozitului legal electronic şi ar reprezenta o soluţie pentru
multe dintre problemele apărute în acest context. Domnul Coravu precizează faptul
că accesul la o revistă electronică este considerat un serviciu pentru care se
percepe un TVA în cuantum de 24%.
Doamna Violeta Moraru întreabă
cum se prelucrează ediţiile locale ale ziarelor; de exemplu ziarul „Adevărul”
are un singur ISSN şi pagini diferite pentru fiecare judeţ al ţării.
Descrierea resurselor
electronice se face conform ISBD (CR), eventual tot în cadrul Serviciului
Periodice al fiecărei biblioteci. Pe site-ul IFLA se regăseşte varianta tradusă
în limba română a ISBD (CR).
Doamna Corina Apostoleanu semnalează problema multor ziare care au migrat
în mediul electronic online si care nu şi-au păstrat structura elementară a
unui serial: nu au nici o numerotaţie, nu mai au ISSN, articolele nu sunt
semnate, nu au nici o periodicitate anunţată şi nici arhivă. Cele mai multe
ziare locale din Constanţa sunt în
această situaţie, iar bibliotecile judeţene au nevoie să indexeze informaţiile
conţinute în aceste ziare deoarece sunt foarte solicitate de către utilizatorii
bibliotecii. Doamna Nicoleta Rahme de la Biblioteca Naţională României
aminteşte că arhivarea web nu este foarte dezvoltată nici la nivel
internaţional. Legislaţia privitoare
la statistică trebuie adusă la zi şi din acest punct de vedere.
Întocmit de Luminiţa Modan,
membru permanent al Secțiunii Periodice al
ABR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu